A venit în România în urmă cu 16 ani și de atunci, din 2005, este unul dintre oamenii importanți din fotbalul nostru. ”Pe jumătate român”, așa cum chiar el spune, Cristiano Bergodi a antrenat până acum cele mai importante echipe românești, ajungând la un total de 9 cluburi, într-un deceniu și jumătate.
Italianul, aflat în prezent în țara sa natală, a acordat un interviu-eveniment PlaySport.ro, în care a acceptat să trateze toate subiectele sensibile:
• Despărțirea de Universitatea Craiova, după un parcurs excelent
• Scandalul cu Gigi Becali, după episodul în care l-a scos din vestiar
• Ofertele de la Rapid sau Dinamo
• Jucătorii români care joacă în prezent în Italia
• Șansele Squadrei Azzurra de a cucerit titlul european
Ce mai faceți, domnule Bergodi? Vă e dor de fotbalul românesc?
Da, mi-e dor. Mi-e dor de fotbalul românesc. Vreau să mă întorc, sigur, am stat acasă atâta timp după experiența de la Craiova, și atunci e normal să… Am primit și oferte, dar era un moment greu, dificil, și atunci am rămas acasă, dar acum chiar mi-e dor de fotbalul românesc. La cât am lucrat acolo, jumătate sunt român. Sper să revin, și dacă nu e să fie tot România, o să-mi fac meseria și în altă țară, dar mi-e dor de fotbalul românesc.
Cum a rămas pentru dumneavoastră experiența de la Craiova?
Vezi tu, știi cum e în fotbalul românesc, că nu e ușor cu patronii. Dar am trăit acolo 7-8 luni frumoase pentru mine și pentru ei, pentru că nu-i e puțin să ajungi să joci cu CFR cu titlul pe masă. Nimeni nu credea că vom ajunge în asemenea poziție. Nu uita, că am jucat un meci mai puțin…
Și în condițiile respective, cu infectați…
Da, bravo, corect. Dar mai ales asta, să joci un meci mai puțin. Asta nu cred că s-a întâmplat în nicio parte a lumii! Noi am jucat ”finala”, dar cum era dacă ne lăsau să jucăm meciul cu Astra și-l câștigam? Cum era? Eram cu un punct deasupra Clujului, ei erau obligați să câștige. Ceea ce e diferență mare. Bine, O. K., joci o finală, cu prelungiri, dar noi am jucat cu un meci mai puțin. Îți dai seama? Că nu mai era timp să jucăm meciul cu Astra, că trebuia să comunice numele echipelor participante în cupele europene, în fine. Noi am jucat un meci mai puțin ca CFR, să se rețină asta, și nici în „finală” nu ne-am făcut de râs, am primit al doilea gol și am picat psihic, dar nu regret nimic din ceea ce am făcut acolo. A fost o performanță să joci cu titlul pe masă. Nimeni n-a făcut asta la Craiova, când o să ia cineva titlul, jos pălăria. Dar deocamdată, eu am făcut performanță.
Vreau să-mi prezentați varianta reală a celebrului episod cu Gigi Becali. L-ați dat sau nu afară din vestiar?
(râde) Când el a intrat, eu m-am așezat pe bancă, în vestiar. A vorbit, a vorbit, și la un moment dat s-a enervat pe jucătorii tineri, era Ovidiu Ionescu, era Onicaș, a început să le reproșeze. Și atunci acolo m-am enervat un pic, înțelegi, pentru că nu trebuia, și așa era presiune. Am mers spre el, i-am pus mâna pe umăr, dar civilizat, încet, și i-am zis: ”Becali, ieșiți, vă rog, că aici este multă presiune”. S-a oprit brusc și mi-a zis: ”Ce faci, mă dai afară?”. Dar n-am făcut așa, cum zicea el, ca un gladiator roman… Hahaha. Normal că s-a enervat și după meci m-a dat afară. Dar păcat, că și atunci eram în grupele Europa League, și fără să investească bani mulți, aveam mulți tineri, dacă-ți aduci aminte, Ovidiu Ionescu, Ochiroșii, în campionat eram pe 3, abia începuse, puteam să facem multe atunci. Și știi ceva? Până să fie episodul din vestiar, eu am avut o relație foarte-foarte bună cu patronul, nu m-a sunat niciodată…
Nu v-a sunat niciodată pe bancă?
Nu, nu, nu. Bine, poate l-o fi sunat pe Mache, dar eu nu știu. Chiar nu s-a amestecat. Aveam o relație bună, păcat de orgoliu, că dacă n-avea orgoliul ăla, puteam să muncim în continuare împreună și chiar aveam o perspectivă bună, echipă tânără.
Oferta din România a fost cumva de la Rapid?
Am zis eu o dată că mi-ar plăcea la Rapid, că suporterii Rapidului m-au iubit, nu mi-au imputat nimic atunci cu retrogradarea, erau 6 echipe care au picat, au venit suporterii la baza Pro Rapid, au fost extraordinari. Dar nu, Doamne-ferește, au un antrenor cu care au promovat, nu vreau să deranjez pe nimeni.
Și atunci cine v-a ofertat de aici în perioada asta?
O echipă care trece printr-o perioadă mai proastă…
Am înțeles, e vorba despre Dinamo…
Da. Îți dai seama, dacă veneam, eram antrenorul care le-ar fi antrenat pe toate – FCSB, Rapid, CFR și Dinamo. Dinamo e un brand în România. Doar că m-a sunat cineva chiar când eram în alte discuții cu o echipă de aici, din Italia. Le doresc să facă ceva și să se salveze, am înțeles că a venit Iuliu Mureșan, m-aș bucura ca Dinamo să treacă de această perioadă, sunt sigur că Mureșan îi va ajuta mult, e un om priceput, sunt sigur că știe ce are de făcut, nu s-a dus așa, ca să aibă un loc de muncă și atât, are experiență.
Vreau să vă întreb, cum sunt priviți jucătorii români care sunt acum în Italia?
Sunt foarte bine priviți. Îl lăsăm la o parte pe Ștefan Radu, care e acum cel mai important jucător pentru Lazio, să stai acolo 13 ani, e ceva extraordinar ca acolo unde e o presiune fantastică să devii lider la numărul de meciuri în istoria clubului. Despre tineri, știu că sunt foarte, foarte bine priviți, Marin de la Pisa, care a jucat foarte bine, Mihăilă și Man sunt extrem de bine văzuți, s-au adaptat, au retrogradat, dar nu e vina lor. Valentin a venit mai de mult, s-a integrat excelent, Man a venit un pic mai târziu, și el a arătat bine, ei sunt baza pentru Parma, au un proiect în jurul tinerilor, vor promovarea anul viitor, altfel nu-l luau ei pe Buffon. Mihăilă și Man sunt colegi cu Buffon, cel mai bun portar din lume, o legendă, înțelegi? Buffon nu s-a dus acolo ca un pensionar. Repet, se vorbește frumos despre cei doi români, și să știi că Serie B e un campionat greu, de angajament, liga a doua din Italia e foarte puternică, echipele au forță, dar ei au experiență, sunt jucători buni, au tehnică în regim de viteză. Sunt puternici, Man e chiar mai puternic decât Mihăilă din punct de vedere fizic, dar Valentin are viteză, dribling și bun la unu contra unu. Mai e și Răsvan Marin, chiar am citit că s-a dus Maldini să-l vadă, asta spune tot. Mă bucur pentru el, e copilul lui Petre Marin, pe care-l știu. E un jucător constant, e modern, e educat. Jucătorii români sunt văzuți bine în Italia. E poate cea mai bună perioadă, după perioada lui Chivu, Mutu.
Au ajutat mult aceste două turnee finale de la tineret, de la Euro.
Acolo au căpătat încredere, jucătorii și-au dat seama că dacă muncești sută la sută poți să ajungi în țări cu campionate puternice. Acum e cel mai bun moment pentru jucătorii tineri români să reușească în Italia.
Este și cel mai bun moment și pentru Italia să câștige campionatul european?
Eu cred că pleacă cu șansa a doua pentru că în primul rând sunt 7o de mii de oameni acolo, tot Wembley-ul e cu Anglia… Da, pentru Anglia, e și un atuu, e și un paradox, poate fi o presiune în plus. Dar din punct de vedere tactic, Anglia este peste, Italia pleacă cu șansa a doua. Italia are forța grupului, e drept… Știi cum e? Pentru Italia a fost o tragedie ratarea ultimului campionat mondial, că nu s-a calificat, pentru suporterii obișnuiți cu Italia mereu calificată a fost atunci o tragedie. Acum e o generație nouă de tineri, cu câțiva jucători experimentați, și Mancini a făcut un grup extraordinar. E însă o finală, într-o finală se poate întâmpla orice, vorbesc din punct de vedere tactic, Anglia joacă mult pe posesie, vertical, trebuie să aibă grijă acolo la mijloc. Evident că țin cu Italia și sper să câștige!