Povestea lui Jamie Vardy, anonimul care a ajuns star mondial la 28 de ani

La sfârșitul stagiunii trecute devenea cel mai bătrân jucător care a câștigat Gheata de Aur a Premier League. Mai mult, el a intrat în club 100 al jucătorilor cu cel puțin 100 de reușite în campionatul intern al Angliei (din 1992). Toate acestea la vârsta de 34 de ani. Dacă până acum nu pare nimic ieșit din comun, trebuie menționat că a debutat în Premier League la 27 de ani, o vârstă la care majoritatea fotbaliștilor ajung la apogeu. Cum a reușit Jamie Vardy toate acestea, deși el n-a debutat în fotbalul profesionist decât la 25 de ani?

Copilărie și anii tinereții

Născut la 11 ianuarie 1987, Jamie Vardy s-a îndrăgostit de jocul cu mingea rotundă în anii copilăriei. El a crescut într-o familie de clasă mijlocie, muncitorească, din Sheffield, având susținerea părinților în a urmări o carieră în fotbal. Educația a fost pusă pe plan secund, dar n-a fost neglijată. Încă de când era copil visa să ajungă un fotbalist profesionist și să atingă cele mai înalte culmi.

În perioada adolescenței, acesta a fost luat în academia celor de la Sheffield Wednesday, dar a fost pus pe liber la vârsta de 16 ani. Motivul? Era prea slab și prea mic de înălțime. Acesta a început să studieze știința sportului în perioada colegiului și a fost angajat în cadrul unei fabrici de fibre de carbon. Aici, acesta era supus unei munci fizice foarte puternice care îi afecta spatele. Mai mult, a fost condamnat pentru șase luni de zile în urma unei încăierări într-un pub. Ba chiar, a trebuit să poarte o brățară de supraveghere, iar, deseori, în timpul meciurilor, a fost nevoit să fie schimbat și să plece mai devreme decât fluierul final pentru a nu încălca condițiile eliberării.

În paralel, după ture de aproximativ 12 ore la fabrică, el a fost legitimat la echipa Stocksbridge Park Steels, din comunitatea sa, unde era văzut ca un „talent special”, totuși, acest lucru nu însemna prea mult. Echipa de seniori juca în Northern Premier League (Liga a 8-a), dar acesta a jucat aici și era plătit cu 30 de lire săptămânal. Statisticile sale aici au fost de-a dreptul fantastice: în trei sezoane, a marcat 66 de goluri.

Transferurile care i-au schimbat traiectoria

Sven Goran Eriksson a murit la 76 de ani

Pep Guardiola, aproape de a prelua naționala Angliei! Rămâne un singur obstacol

Deși vorbim de al 8-lea eșalon fotbalistic, cifrele lui Vardy au atras atenția din diviziile superioare. Astfel, în 2010, Halifax Town l-a transferat pe atacantul în vârstă de 23 de ani, la momentul respectiv. Un profesionist full-time, acesta a continuat trendul ascendent de marcare al golurilor. El a reușit să înscrie de 26 de ori în 37 de partide pe care le-a disputat la noua sa echipă. Ulterior, a venit transferul la Fletwood Town, de unde a mai rămas un singur pas până la „vulpi”.

Fleetwood Town evolua în Conference Premier, al 5-lea eșalon fotbalistic englez. Dacă primele 4 ligi sunt profesioniste în Anglia, cea de-a 5-a este semi-profesionistă. Un salt mare pentru cel care, cu doar 2 ani în urmă evolua pe 30 de lire, în liga a 8-a. Trebuie subliniată și suma de transfer la acel nivel fotbalistic. Fleetwood Town a plătit nu mai puțin de 150.000 de lire sterline pentru a-și asigura serviciile lui Jamie Vardy, pe când acesta încasa 850 de lire săptămânal. Deloc rău, nu?

Leicester City și drumul spre nemurire

În 2012, Leicester City, o echipă cu tradiție, dar fără trofee majore în palmares până atunci, i-a plătit lui Fleetwood Town nu mai puțin de 1 milion de lire sterline pentru Jamie Vardy. Acesta a devenit cel mai scump jucător non-profesionist. Mai mult, noua sa echipă i-a oferit un contract de 45.000 de lire pe săptămână. Din liga a 5-a direct în Championship, catalogată în prezent drept una dintre cele mai puternice ligi din lume, atacantul a avut un început greoi.

„Am realizat că unele lucruri pe care le făceam la Fletwood nu mai funcționau. Eram obișnuit să dau goluri peste tot pe unde am fost. Cred că în primul sezon am dat cinci goluri. A fost greu. Dacă voiam să mă asigur că golurile vin, era multă muncă pe care trebuia s-o fac, nu doar la antrenamente, dar și individual. Am avut un dialog cu antrenorul de atunci (Nigel Pearson) și cei doi asistenți (Steve Walsh și Craig Shakespeare) și le spuneam, efectiv, că nu cred că sunt destul de bun pentru acest nivel. Ba chiar mi-amintesc că le-am cerut să mă împrumute înapoi la Fletwood. Ei trei stăteau, mă ascultau și îmi spuneam „Noi credem în tine. Te-am adus adus aici cu un motiv”. Cred că de asta aveam nevoie să aud. E greu câteodată, când lucrurile nu merg așa cum speri tu, ai nevoie de o modalitate, să te eliberezi. Am revenit în al doilea sezon, cu încredere, sincer să fiu. Antrenorul m-a pus în primul 11 în meciul din prima etapă, cu Middlesborough, am dat gol. Din acel punct, totul a început să se lege pentru mine. Mi-a crescut încrederea în mine, mai ales că, în urmă cu un sezon mă gândeam că nivelul din Championship este prea ridicat pentru mine”.

Promovarea în Premie League și adaptarea la stilul de fotbal din elită

În stagiunea 2013-2014, Leicester și-a anunțat revenirea un Premier League. Câștigând la pas întrecerea, Leicester City a trecut de borna celor 100 de puncte în Championship. 102 mai precis. Cu doar 6 înfrângeri în 46 de etape de campionat, „vulpile” au revenit în Premier League, acolo unde aveau, ulterior, să distrugă orice logică. Jamie Vardy a fost om de bază pentru echipă, marcând 16 goluri în 37 de partide de campionat.

Revenirea pe prima scenă din Anglia a fost dificilă pentru „vulpi”. Aceștia au reușit să se salveze cu greu de la retrogradre, după ce nu cunoscuseră o serie mai mare de două victorii consecutive până în etapa 29. Mai mult, ei au avut 11 etape consecutive fără victorie, timp în care au înregistrat o remiză și 10 înfrângeri. Totuși, ultimele nouă partide din sezonul 2014/2015 au fost decisive. Din acestea, Leicester City a câștigat nu mai puțin de 7 dintre ele, a remizat fără goluri cu Sunderland și a pierdut o singură dată, în fața lui Chelsea, campioana la pas a sezonului respectiv. Jamie Vardy nu a rupt gura târgului și a marcat doar 5 goluri în cele 34 de apariții pe prima scenă a fotbalului englez.

O șansă la 5000

Ce a urmat este o poveste demnă de romanele science-fiction. Leicester City s-a încununat campioana Premier League în sezonul 2015/2016 pentru prima dată în istoria de peste 130 de ani a echipei. Cotată cu O ȘANSĂ la 5000 la începutul stagiunii de casele de pariuri, trupa antrenată de Claudio Ranieri a făcut imposibilul. Aceștia și-au trecut numele alături de echipe precum Hellas Verona (Serie A 1984-1985) sau Kaiserslautern (1997-1998) în istoria fotbalului drept echipe campioane din poziția de outsideri totali. Mai mult, Vardy a înscris nu mai puțin de 24 de goluri în doar al doilea sezon de Premier League, iar din acea stagiune n-a mai înscris niciodată mai puțin de 10 goluri într-un întreg sezon. Ba chiar a ieșit golgheter în această întrecere.

„Noi, micuța Leicester City, nu Manchester, nu Liverpool, nu Londra”

Christian Fuchs, component al echipei în sezonul respectiv subliniază cel mai bine atmosfera din jurul jucătorilor, înainte de partida care i-a făcut oficial campioni. „Eram la Jamie Vardy acasă, jucau Tottenham cu Chelsea. Dacă Spurs nu reușeau să câștige, eram campioni ai Angliei. Tottenham a deschis scorul rapid și după a făcut 2-0 înainte de pauză. Era hilar, pentru că, la pauză, ai 22 de adulți care stăteam în jurul bucătăriei lui Jamie Vardy, cu lumânări, băuturi, snack-uri, chestii de petrecere și toată lumea era tristă. Chiar și Okazaki, cel care era mereu un zâmbet. Chiar și el, chiar și el era trist. Dar am avut un feeling. Am simțit că Chelsea poate face ceva. Când a început cea de-a doua repriză, n-am putut sta locului. Ba stăteam jos, ba mă mișcam, ba stăteam la bar, mai beam ceva, mai mâncam ceva. N-aveam stare. M-am simțit așa pentru 58 de minute agonizante. Gary Cahill a făcut 2-1. Am zis că se poate, haide, Chelsea, puteți. După, Dumnezeule… Hazard, mulțumesc, omule. Minutul 83, gol Eden Hazard, cu un șut cu interioarul la colțul lung. N-am putut crede. TOATĂ LUMEA A ÎNNEBUNIT. După meci, mi-am sunat soția și copiii. Oamenii au început să se adune la casa lui Vardy. Oameni cu camere de filmat, jurnaliști, o nebunie. Nu Manchester, nu Liverpool, nu Londra, ci LEICESTER”

Debutul pentru Albion

Medalia de campion, precum și seria de goluri marcate pentru echipă au atras atenția selecționerului Albionului. Jamie Vardy a reușit să înscrie în 11 etape consecutive de campionat, în ediția 2015/2016 și a depășit recordul deținut de olandezul Ruud van Nistelrooy. La sfârșitul stagiunii, a fost numit cel mai bun jucător al sezonului în Premier League, precum și fotbalistul anului în opinia Asociației de Scriitori a Fotbalului (FWA). A fost numit în lotul Angliei pentru Campionatul European din 2016. Primul gol l-a marcat împotriva Germaniei, într-un amical, cu călcâiul. În poarta nemților? Manuel Neuer.

La EURO, el și-a trecut numele pe lista marcatorilor în meciul cu Țara Galilor. Din Liga a 8-a, marcator la Euro? Nu-i rău. Anglia a fost eliminată în optimi de surpriza Islanda. Vardy a adunat 26 de meciuri la națională, a marcat 7 goluri și a fost prezent în lotul echipei pentru Cupa Mondială din Rusia, 2018. Imediat după acest turneu, unde englezii au terminat pe locul 4, el și-a anunțat retragerea de la echipa națională.

Visul european

Din postura de campioni ai Angliei, „vulpile” și-au asigurat prezența în grupele Ligii Campionilor, ediția 2016/2017. Sezonul intern l-au terminat dezamăgitor, doar pe locul 12, lucru de înțeles, după ce calendarul cu meciuri s-a aglomerat și cu partide europene. Un episod special pentru Vardy s-a petrecut în vara dinainte sezonului. Leicester a disputat un meci contra celor de la FC Barcelona, iar atacantul englez a rămas surprins de gestul lui Luis Suarez. „Când am disputat cu Barcelona amical în presezon, știam că băieții deja vorbiseră cui să ceară tricourile, la schimb. Eu am decis că nu voi cere nimănui tricoul. Totuși, la pauză, Luis Suarez a venit la mine și m-a întrebat dacă putem face schimb de tricouri”.

În grupe, Leicester a fost trasă alături de FC Porto, Copenhaga și Club Brugge. Cu 13 puncte acumulate, aceștia au trecut de grupe și urmau să întâlnească campioana Europa League din sezonul 2015/2016, Sevilla. Miracolele au continuat și Leicester s-a impus în dublă manșă cu scorul general de 3-2, după ce a pierdut 2-1 la Sevilla și a câștigat 2-0 acasă.

Totuși, sferturile de finală și Atletico Madrid au fost o pălărie prea mare pentru aceștia, chiar dacă au pierdut la limită. S-au recunoscut înfrânți, după o dublă de mare luptă, contra trupei lui Diego Simeone, în care madrilenii s-au impus greu (2-1 la general). Vardy a încheiat sezonul european cu 9 apariții și 2 goluri, iar pe plan intern a marcat 13 goluri în 35 de etape. Se părea că steaua lui Vardy și a lui Leicester a apus, redevenind o echipă de pluton, dar numirea lui Brendan Rogers ca tehnician a schimbat situația.

Club 100 și Gheata de Aur

Leicester City a fost una dintre poveștile frumoase, iar în sezoanele de după au crescut treptat, dar fără a mai câștiga Premier League. Totuși, sub conducerea lui Brendan Rogers, ei au devenit o echipă constant de prima jumătate, cu prezențe și pe plan european, în Europa League. Evident, evoluțiile lui Vardy au atras mereu atenția, vorbindu-se de echipe precum Arsenal, Manchester City, United sau Chelsea. El a rămas, însă, loial echipei. „Ei m-au dorit când nimeni nu mă dorea. Acum, de ce le-as întoarce spatele?”.

Atacantul englez a continuat să-și îmbunătățească cifrele, marcând goluri pe bandă rulantă. El a intrat în club 100 a jucătorilor cu cel puțin 100 de reușite în Premier League. E de apreciat acest fapt, după ce el a reușit această performanță în doar 6 stagiuni, ținând cont că a debutat la 27 de ani în Premier League. În acest moment, excluzând sezonul 2021-2022, Jamie Vardy a marcat 118 goluri în 211 apariții. Mai mult, la sfârșitul stagiunii 2020-2021, a devenit cel mai bătrân și cel mai bun marcator al campionatului intern, după ce a marcat 23 de goluri în 35 de apariții. El i-a devansat în această întrecere pe Danny Ings (21 de goluri) și Pierre Emerick Aubameyang (20 de goluri).

Cupa și Supercupa

Mai mult, putem spune că după stagiunea 2015/2016, 2020/2021 a fost cea mai bună a lui Vardy. Atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv. Pe lângă trofeul individual de cel mai bun marcator al ligii, el și-a mai adăugat în palmaresul colectiv două trofee: cupa Angliei, cucerită în fața celor de la Chelsea, prin golul marcat de Youri Tielemans, precum și supercupa Angliei (Community Shield), cucerit în fața campioanei, Manchester City, prin golul marcat de Iheanacho.

Un titlu Premier League, o FA Cup, un Community Shield, un trofeu Championship, jucătorul sezonului în Premier League, jucătorul anului FWA, un record încă în picioare de meciuri consecutive cu gol marcat, o gheată de aur, cel mai bun jucător al lui Leicester în sezonul 2019-2020, precum și două apariții în două sezoane diferite în cea mai bună echipă a sezonului sunt cele mai importante repere fotbalistice ale lui Jamie Vardy. Toate reușite după 27 de ani, în contextul în care, până atunci, a fost un jucător de divizii inferioare. Ajuns la 34 de ani, Vardy nu se oprește aici. El mai are contract cu Leicester City până în vara anului 2023.

Dovada vie că orice se poate îndeplini dacă îți dorești cu adevărat și dacă muncești pentru acel lucru mai mult decât ți-l dorești.

Jamie Vardy, un anonim celebru.

Pozele pe care fiica lui Geoană le vrea șterse de pe net! Cum arată Ana...

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a...