Cătălin Cîrjan se antrenează alături de vedetele lui Arsenal, dar nu încape în lotul României la U21. Trecut pe lista stranierilor preconvocați pentru jocurile cu Portugalia și Germania, Cîrjan a fost scos în ultima clipă din lot și trimis la U20. Problemele dintre mijlocașul ofensiv și structurile FRF nu sunt o noutate.
Într-un interviu acordat în exclusivitate PlaySport, fotbalistul de 20 de ani dezvăluie episoade halucinante prin care a trecut pe relația FRF – Săndoi – Stoichiță – Geolgău. Cîrjan crede că toată strategia aplicată în cazul său are ca scop discreditarea sa și povestește cum a fost umilit de șeful scoutingului Geolgău și de antrenorul de la juniori Mogoșanu.
Jucătorul de la Arsenal exclude un boicot la adresa naționalei și așteaptă să joace din nou pentru România. Cîrjan a prezentat PlaySport biletul de avion pe care l-a cumpărat pentru a veni la convocare, precum și dialogul pe care l-a avut cu Per Mertesacker, managerul Academiei Arsenal, în care era întrebat dacă vrea să onoreze acțiunea naționalei.
Cătălin, în ultimele două săptămâni s-a discutat mult despre refuzul tău de a juca pentru echipa națională. Care e versiunea ta asupra evenimentelor?
Pentru ca lumea sa ințeleagă exact cum au stat lucrurile, trebuie să spun de la început că eu am primit o convocare la echipa națională U21. Cei de la Arsenal m-au intrebat dacă doresc să particip și am acceptat imediat. Mai mult decât atât, am și cumpărat bilete de avion pentru mine și pentru părinții mei, deși era obligația Federației să se ocupe de transportul meu. Cu două zile înainte de anunțarea lotului, am fost sunat de domnul Săndoi, care mi-a recomandat să merg, până la urmă, la U20.
Și ai zis că nu mergi?
Vă dați seama că în primă fază nu mi-a convenit și i-am argumentat domnului Săndoi de ce nu e în regulă să procedeze așa. Dar i-am spus că îi respect decizia de a nu mă convoca. Mi-a transmis că se va consulta cu colaboratorii dumnealui și că vor lua o decizie. „Păstrăm legătura”, au fost ultimele lui cuvinte. N-am mai păstrat nicio legătură, am aflat apoi că nu am fost inclus în niciun lot.
Să o luăm pe rând. Cum a motivat Emil Săndoi decizia de a nu te mai convoca la U21?
Domnul Săndoi mi-a spus că ar fi fost bine sa nu fi refuzat acțiunea din noiembrie, când s-au jucat meciurile cu FC Argeș și cu CSA Steaua. Așa cum i-am explicat și domnului Vlad Munteanu la acea vreme, eu nu am refuzat să vin la echipa națională. Am cerut doar înțelegere pentru că în acea perioadă mă pregăteam să merg cu echipa mare în turneul din Dubai, unde se juca împotriva lui Lyon și AC Milan. Nu cred că echipa națională avea neapărat nevoie de mine la meciurile cu FC Argeș și cu Steaua. Cred că era mai important pentru viitorul naționalei ca eu să ajung să joc pentru prima echipă a lui Arsenal și acolo era o șansă foarte bună. Era păcat să o ratez. Nici nu putem compara nivelul adversarilor.
Daniel Pancu a luat legătura cu tine pentru a încerca să te convingă să vii la U20?
La Arsenal nu s-a primit nicio convocare de la U20. Cu domnul Pancu nu am vorbit in viața mea, de asta am și ramas dezamăgit când a spus că a aflat de la Emil Săndoi că nu vreau să vin.
Te-ar fi putut schimba o discuție cu Pancu?
Poate era mai corect să-mi afle și mie punctul de vedere, atât spun. Știu de la alți băieți că îi sună să se intereseze mereu de situația lor. Nu știu ce ar fi schimbat, dar măcar m-ar fi înțeles dacă ar fi știut întreaga poveste.
Au fost multe atacuri la adresa ta în ultimele luni, inclusiv după jocurile din noiembrie. De ce nu ai spus nimic în tot timpul ăsta?
Am respectat decizia de a nu fi chemat la U21. Nu aș fi vorbit niciodată dacă nu se întâmplau lucrurile de acum. Am fost sfătuit de familie și de agentul meu să nu ies cu declarații pentru ca nu e profesionist să inflamez spiritele înainte de meciuri importante ale naționalelor. Am respectat asta. Ar fi fost o lipsă de respect pentru toți cei angrenați în meciurile din ultimele zile. Dar nu la fel de profesionist s-au comportat cei din federație. Totul a început de la declarațiile domnului Săndoi. Nici măcar nu a fost întrebat de presă despre cazul meu, a răspuns el, din proprie inițiativă, pe FRF TV, platforma online a federației. Un fel de „noi întrebăm și tot noi răspundem”…
Vorbești de federație, nu doar de selecționer. Care a fost relația ta cu instituția în sine sau cu restul selecționerilor de la loturile de juniori? Cu cine ai ținut legătura?
Nu a fost nicio relație. Am fost mereu ignorat și ocolit. Când am fost de două ori accidentat serios, din toată federația nu m-a căutat nicio persoană. Nu că mi-ar fi trebuit ceva, dar poate îmi prindea bine o vorbă bună din partea cuiva. Am trecut prin două operații grele. Au început să mă caute când și-au dat seama că n-am murit. Primul a fost domnul Costel Enache, care mă voia la o acțiune, dar eu abia începusem recuperarea. Apoi, după a doua operație, m-a sunat domnul Lobonț și m-a întrebat de ce nu vreau să vin la națională. I-am explicat că nu e vorba de așa ceva, dar am fost convocat la acțiuni gen „stagiu de pregătire la Buftea” exact când mă antrenam cu prima echipă a lui Arsenal și aveam meciuri cu Chelsea și City la U23.
Bun, dar chiar…
Stai puțin să termin. Ce stagiu de pregătire îmi putea oferi acea națională unde nu erau convocați nici măcar cei mai buni jucători de la categoria mea de vârstă când eu mă antrenam cu echipa mare a lui Arsenal și urma să joc cu Chelsea și City? Eu am vrut doar să fie evaluată corect situația, nu am refuzat să joc pentru țara mea, așa cum se spune. Domnul Lobonț chiar m-a înțeles și urma să ținem legătura. A mai fost o așa-zisă convocare la U20, deși inițial nu eram pe listă. Au văzut că am fost rezervă la meciul din Europa League cu Zurich și mi-au trimis urgent convocarea cu o seară înainte de anunțarea lotului. Atunci, Arsenal nu a fost de acord să mă lase. Nu aveam încă niciun meci de 90 de minute jucat de la revenire și au considerat că nu trebuie să risc.
Să ne întoarcem la U21. Emil Sandoi spune că a fost la tine, în Anglia, și că te-a urmărit.
E adevărat. A fost prima dată în 5 ani când cineva din partea FRF vine să mă vadă la Londra. În realitate, lucrurile au stat diferit față de cum au fost prezentate. Domnul Săndoi nu a urmărit câteva antrenamente, așa cum a spus. A văzut 10 minute dintr-unul singur, adică partea de încălzire. Apoi, a plecat să-l vadă pe Dennis Politic, care joacă la Port Vale. A revenit pentru meciul meu de la U23 cu Everton, în care am și marcat. Atunci au fost și domnii Vlad Munteanu și Marius Niculae. Mi-au spus și mie, și părinților mei, că ei știu care a fost situația, că acum lucrurile s-au schimbat la naționale și în federație și că sunt bine-venit. Înseamnă că nu la mine a fost problema, nu?
Te simti nedorit la națională, deci? De ce te-ar mai fi chemat la U20, în cazul ăsta?
Da, mă simt nedorit. Îi obligă să mă bage în seamă doar faptul că pe tricoul meu scrie „Arsenal”. Știu ce spun, mă bazez pe multe întâmplări care au avut loc și care mă fac pe mine și pe familia mea să înțelegem că nu au fost doar simple coincidențe. Eu nu am fost chemat acum la U21 pentru că sunt ultimele meciuri înainte de Euro și nu se dorește ca eu să fiu acolo. Sunt sigur că le-a fost teamă că, dacă vin acum și demonstrez că am valoare, s-ar putea să aibă probleme cu oamenii în momentul în care nu aș fi fost inclus în lotul final. Așa, s-au gândit să mă trimită la U20, unde știm ce rezultate au fost. Au vrut să mă compromită, să spună pe urmă: „Cîrjan de la Arsenal… Nu e nimic de capul lui de moment ce naționala pierde într-o asemenea manieră cu el în teren”.
Mihai Stoichiță spunea recent că tu joci la U23 în Anglia, un campionat care nu se compară cu Superliga din România, din punctul dumnealui de vedere.
OK, în primul rând nu e corect să compari competițiile între ele. Am putea să ne raportăm la meciul FCSB – West Ham, pe care englezii l-au câștigat cu 3-0. Au folosit 7 fotbaliști din echipa U23! 7! Mi se pare o aberație să mi se reproșeze că nu joc la prima echipă a lui Arsenal. Sunt la echipa de pe primul loc în cel mai bun campionat al lumii. Credeți că e simplu să joci aici? Dacă nu pot să le iau locul lui Odegaard, Saka sau Martinelli totuși nu înseamnă că nu pot să fiu convocat la naționala U21. Sunt în graficul pe care mi l-am propus, mă antrenez, fac parte din lotul echipei mari, am fost rezervă la 4 jocuri și cred că Arsenal vede ceva în mine dacă mi-a prelungit contractul. Managerul Arteta mă place și mă încurajează tot timpul, știe prin ce am trecut. A fost și el într-o situație similară. Mi-a spus că l-am uluit și că mă admiră pentru puterea cu care am revenit după operații.
Arsenal ce părere are de joaca asta de-a convocarea?
Am vorbit cu familia și cu agentul meu, am hotarât împreună să respectăm decizia federației și să ne vedem de treabă. Între timp, au fost declarațiile date la adresa mea și nu puteam să las lucrurile așa. Cei mai surprinși au fost cei de la Arsenal. Per Mertesacker mi-a spus că am procedat corect să le spun că nu imi convine să merg la U20 și mi-a zis că nu-i vine să creadă ce amatorism există în comportamentul FRF. Cei de la club s-au oferit să mă ajute să explicăm totul în mod public, dar am ales să spun eu ce am de zis acum, în discuția asta.
După refuzurile lui Coubiș sau Boloca de a mai juca pentru România, s-a vorbit despre o intenție similară din partea ta. Chiar te gândești să nu mai îmbraci deloc tricoul naționalei?
Nu sunt eu în măsură să vorbesc de Coubiș și de Boloca, nu le cunosc motivele. Mai sunt și alții în aceeași situație, printre ei și Theo Corbeanu de la Wolverhampton. E cel căruia directorul tehnic al naționalelor i-a zis „Codreanu”. Ar trebui să știe măcar numele jucătorilor când vorbește despre ei. E curios, totuși, că acești 3 jucători nu au refuzat inițial să joace pentru România. Poate că asta ar trebui să dea de gândit. Noi, băieții, vorbim și știm ce se întâmplă în timpul acțiunilor. Nu e treaba mea să spun ce am auzit, dar sunt mulți care se plâng.
Bun, atunci spune-ne despre experiența trăită de tine. Ți s-a întâmplat ceva?
Mi s-a întâmplat și mie o scenă. La un moment dat, a venit la mine domnul Geolgău și mi-a zis: „Ooo, ce faci copile? Mă bucur să te văd!” Inițial, am fost surprins, știam că vorbește urât despre mine și despre fratele meu, Daniel. Când s-a apropiat de mine, și-a dat seama că m-a confundat și a zis: „Nu pe tine voiam să te salut”. Mi-a întors spatele și m-a lăsat cu mâna întinsă. E discriminare la loturi, unii sunt luați de după cap și ținuți în puf, în timp ce altora li se arată fățiș că nu sunt doriți acolo. Spunea domnul Iordănescu recent că iubește talentul jucătorilor români, dar că le urăște mentalitatea. Ar trebui să ne uităm puțin și la cei care sunt puși acolo să creeze cadrul pentru dezvoltarea mentalității.
La cine te referi, mai exact? La directorul tehnic Mihai Stoichiță sau ai o altă țintă?
Pe domnul Stoichiță îl știu de la 14 ani, de la prima acțiune pe care am avut-o la Piatra Neamț, când s-a format lotul U15. Eram un copil, dar jucam și marcam în Liga a 3-a. De la 10 ani jucam la seniori. Eram lăudat zilnic de antrenorii naționalei, dar în ziua primului meci cu Moldova mi s-a spus că nu am fizic și că sunt rezervă. La 1-0 pentru Moldova am fost băgat în teren în ultimele 10 minute și am marcat. După meciul al doilea, domnul Stoichiță servea masa cu părinții a doi jucători care fuseseră titulari în ambele jocuri. A și plecat cu ei în mașină spre București. Apoi, la 16 ani, la o acțiune cu o dublă împotriva Italiei, am fost printre puținele rezerve neutilizate în primul joc. Mă antrenasem foarte bine, după ce tocmai revenisem de la un stagiu cu Arsenal. Țin minte că cei de acolo mă lăudaseră și le spuseseră tatălui și agentului meu că sunt top class. În cel de-al doilea meci cu Italia am fost titular. La încălzire, singurul nume care se auzea era Cîrjan. Cum am fost certat de domnul Mogoșanu, care era selecționer, nu am fost certat de nimeni niciodată. Tot felul de motive inventate, că nu stau bine, că nu trebuia să pasez într-o parte, ci în alta. Repet, asta era la încălzire. Am înțeles acum că tot circul ăla era făcut cu dedicație, nu mai sunt un copil. Voiau sa-mi ia increderea și să mă facă să nu fiu concentrat. Am fost schimbat în repriza a doua, aproape că n-am atins mingea pentru că se juca numai lung la cererea antrenorilor. Schimbările nu erau făcute de antrenor ci de domnul Stoichiță.
Ai văzut sau auzit asta chiar tu?
Domnul Stoichiță îl trimitea pe unul dintre oamenii săi să transmită antrenorilor schimbările, l-a văzut tatăl meu, care se afla în apropiere. Pot să confirme și alte persoane care erau acolo. La finalul meciului, domnul Stoichiță s-a întors către tata și i-a făcut semn să-și pună fermoar la gură, ca și cum eram un fotbalist slab despre care nu are ce să se comenteze. Tot el a zis că n-am venit la meciurile cu Argeș și cu Steaua ca să joc la U23 în Dubai. Dacă dumnealui îi crede pe Odegaard, Gabriek, Nketiah, Lacazette, Dembele, Tonali, Tătărușanu, Rebic sau Origi jucători de nivel U23, sunt mândru că le-am fost alături.
Te-au afectat comentariile făcute de Gică Hagi referitor la jucătorii care refuză naționala?
Nu m-au afectat deloc. Dacă dumnealui ar fi știut cum s-au petrecut lucrurile, nu ar fi spus asta la adresa mea, sunt sigur. M-a afectat însă faptul că o postare de-ale mele de pe Facebook a fost considerată un răspuns la adresa domului Hagi. Nu o sa-i răspund niciodată lui, indiferent de situație. Atât el, cât și Ianis, au vorbit frumos despre mine când au discutat cu niște oameni pe care îi cunosc bine. Le port un respect deosebit și domnului Hagi, și lui Ianis. Domnul Hagi e una dintre cele mai importante personalități pe care le-a dat țara asta și mă mândresc cu numele lui. Postarea mea se adresa celor care mi-au umplut conturile cu mesaje josnice cum nu vă puteți imagina. Tot respectul pentru jurnaliștii care-și fac meseria cu profesionalism, dar acum am văzut că sunt mulți și din categoria celor pe care nu-i interesează adevărul. S-au scris multe minciuni despre mine în ultimele zile. Dar am învățat cum trebuie să mă comport în relația cu presa. E de râs faza asta cu „surse apropiate jucătorului” care spun că mă retrag de la națională. Ce retragere când eu nici nu am apucat să joc?
Câtălin, ce înseamnă echipa națională pentru tine?
Ați mai auzit asta și de la alți băieți, dar chiar a fost visul meu de mic copil. Din păcate, ce nu știu mulți este că naționala României nu prea mai e a României. Este naționala unor diverse interese, iar eu nu sunt acolo, pentru că nu reprezint acele interese. Dacă voi juca vreodată pentru România, o voi face cu responsabilitate pentru țara mea. Nu vin pentru domnii Stoichiță sau Săndoi sau pentru altcineva, vin pentru țara mea. Nu voi refuza niciodată echipa națională a României, oricât de mult s-ar strădui unii să lase impresia asta.