În ultima zi din acest an, la aproape 8.000 de kilometri distanță de casă, tricolorul Nicolae Stanciu e un român fericit. Astăzi are loc ceremonia de premiere pentru proaspăta campioană a Chinei, Wuhan Three Towns. O nou-promovată care a cucerit titlul în mod uluitor, condusă de mijlocașul nostru: 10 goluri și 11 assist-uri pentru Stanciu în 27 de meciuri!
Pentru 2022, doar Ciprian Tătărușanu (AC Milan) și Nicolae Stanciu sunt românii campion în ligi care contează din afara României. O zestre săracă, dar cu atât mai mare aprecierea pentru cei doi. Iar trofeul fotbalistului de 29 de ani, aflat la echipa națională spre deosebire de „Tătă”, vine după un sezon în care s-a adaptat rapid la tot ce înseamnă China și a trecut cu randament formidabil în teren peste provocările pandemiei complicate din țara asiatică.
În exclusivitate pentru Playsport, fotbalistul nostru a acceptat să ofere primul interviu după încheierea ediției din China, în urma deciziei federale care a anulat disputarea ultimei runde.
Nicu, felicitări! Privind retrospectiv, la cald, spre carantină, formatul atipic al sezonului în China și performanța ta, ce fel de sezon a fost? Cel mai dificil sau cel mai neașteptat?
Îți mulțumesc! E, într-adevăr, o performanță incredibilă, pentru un club fondat în 2016, cu promovări succesive. Am sosit în acest an și am dat totul pentru acest obiectiv în care am crezut. Cu siguranță a fost unul dintre cele mai dificile sezoane din cariera mea.
Când ai început să simți cu adevărat că puteți fi campioni?
Pe la jumătate ediției, când eram deja singura echipă neînvinsă din campionat, am simțit că e cu adevărat posibil, că depinde doar de noi. Am simțit că putem să facem istorie pentru orașul acesta, Wuhan, căci e și primul titlu de campioană a Chinei pentru Wuhan, de când există formatul Super Ligii.
Mulți români au urmărit parcursul lui Wuhan, chiar dacă poate nu toate partidele, măcar evoluția scorurilor. Într-un 2002 în care doar tu și Tătărușanu ați fost campioni în străinătate, e o bucurie și pentru suporterii români, la final de an. Ce mesaj ai pentru ei?
Sper să fie o bucurie și pentru suporterii români. Să câștigi campionatul în afara țării e mereu un moment de mare mândrie și totdeauna m-am gândit, atât în Belgia, în Cehia, cât și acum, la români. Dacă performanța asta aduce puțină bucurie, sunt cel mai fericit! Îmi doresc multă sănătate pentru toți românii și un 2023 cât mai bun!
Ați apucat deja să sărbătoriți la echipă? Ați primit deja vreun premiu special, dincolo de ceeea ce e în contract?
Așteptăm ceremonia, festivitatea de azi și abia apoi. E sărbătoare uriașă pentru toți cei din Wuhan, îți imaginezi… O să vedem dacă vor fi și surprize, încă trăim clipele de euforie 😊
Cui vrei să dedici în mod special acest titlu?
Tot ce fac, fac pentru familia mea. Așa că, sigur, titlul e al soției și al fiicelor noastre…
Cum te simți în acest context uluitor, singurul român campion în 4 țări diferite?
Îți spun sincer, nu mi-am imaginat vreodată asta! Sunt mândru, foarte mândru, că am putut să ajung aici, dar nu mă voi opri. Știu bine cât de greu se câștigă un campionat și câtă muncă e necesară pentru fiecare titlu de campion…
Doar doi fotbaliști au reușit să fie campioni în mai multe țări, potrivit statisticii transfermarkt pe care am analizat-o îndelung. Ce-ți spune acest fapt?
Îmi e destul de greu să-mi aleg cuvintele, pentru că trăiesc o fericire specială… Tocmai pentru că am muncit și muncesc mult în fiecare zi ca să devin cea mai bună versiune a mea pe terenul de fotbal, adică în fotbalul pe care îl iubesc atât de mult…
Doar 39 de jucători se pare că au reușit în istorie 4 titluri în 4 țări. Ești la egalitate cu Rivaldo, Mandzukic, Beckham sau Ibrahimovic. Pentru cârcotași, Rivaldo are două titluri în Grecia și Uzbekistan, Manduzkic în Croația și Qatar, spre exemplu. Cât de greu e să te adaptezi cu succes la stiluri și ligi diferite? Care e secretul?
Nu mă pot compara cu vreunul din aceste nume pe care le spui. Mă onorează doar faptul că sunt prezent și eu alături de ei, că am reușit asta adaptându-mă mereu foarte rapid la cerințele antrenorilor și înțelegând fotbalul într-un mod aparte. Care mă ajută să ofer cât mai multe, cât mai repede. Secretul e munca, simplu și greu secret! Munca alături de credința permanentă în tine însuți și în obiectivele tale.
Știu că mereu înveți din ceea ce faci în fotbal, nu sunt doar cuvinte goale în ce te privește. Ce lucruri descoperite în acest sezon te-au făcut un fotbalist mai bun?
Nu am făcut diferit lucrurile, am rămas cu aceleași principii, dar iată că am reușit în China ca în fiecare meci să fiu fotbalistul din echipa mea cu cei mai mulți kilometri alergați. Mereu sunt concentrat să îmi ajut echipa. Dar colegul de lângă mine, concret, nu o spun de dragul de-a o spune! Vreau de fiecare dată să închei meciul fără vreun regret, așa că dau totul. Pe cifre 😊
Ce ți-a lipsit cel mai mult în aproape un an la mii de kilometri de casă?
Familia, familia mi-a lipsit tare mult. Soția, fetele, părinții, frații… prietenii apropiați…
Te-ai gândit ce tatuaj îți va aminti de tot acest sezon și acest titlu?
Nu știu sigur dacă o să-mi fac vreunul nou. Doar dacă o să-mi treacă prin cap o idee specială prin care să marchez momentul. Chiar n-am avut timp, poate o să-mi fac.
Ce urmează în aceste zile pentru tine, dincolo de fotbal? Vii acasă, mergi într-o vacanță cu familia?
Crede-mă, tot ce îmi doresc, după ceremonia de premiere, e să ajung cu bine acasă la familie. Și să stăm împreună cât mai mult timp. Am mare nevoie de asta.
Ai câștigat titlul de campion în China la primul sezon, mai poți găsi provocări care să te țină în fotbalul de acolo?
Nu evit subiectul, pur și simplu e prea devreme să vorbim despre altceva. Gândul meu e doar acasă acum, să fiu lângă familie. Vedem apoi ce urmează.
Totuși, să ne așteptăm la întoarcerea ta în Europa? E o întrebare care devine tot mai fierbinte pentru că se apropie și luna martie, când încep preliminariile EURO 2024…
Chiar nu știu nimic acum, despre nicio direcție. Deocamdată aș minți să spun altceva.
Primele trei titluri de campion pentru Stanciu au venit pe același tipar, să spunem. A fost protagonist al echipelor de top la acel moment și nu numai în țările respective. Cu FCSB în România, apoi saltul spre un campionat mai puternic la unul din granzii acestuia, Anderlecht. Urmat de titlul în campionatul ceh, cu alt nume de forță, Slavia Praga.
Pentru prima oară, în China, s-a schimbat contextul. Stanciu a ales o echipă nou-promovată pe care putem spune că a tras-o după el, în cele mai multe momente ale sezonului, spre titlul de campioană!
Sunt doar 39 de fotbaliști în lume, potrivit datelor transfermarkt.com, care au reușit până azi să câștige 4 titluri de campion în 4 țări diferite. Cei mai mulți dintre aceștia au câștigat titlul în țara natală, apoi în alte trei ligi. Sunt nume uriașe ale fotbalului sau cel puțin fotbaliști foarte cunoscuți, într-o proporție covârșitoare.
Foarte puțini au reușit 4 titluri în campionatele Big 5 ale Europei, adică Anglia, Franța, Spania, Italia și Germania. Cel mai adesea, ca și în situația lui Nicolae Stanciu, performanțele sunt completate cu trofee de campion în campionat europene medii sau în ligi din afara continentului. Nicolae Stanciu a fost campion al României cu FCSB, al Belgiei cu Anderlecht și al Cehiei cu Slavia Praga, până la performanța recentă din China.
Iată, în final, lista completă a fotbaliștilor cu 5 și 4 titluri în minimum 4 țări diferite, potrivit transfermarkt, cărora li se alătură românul nostru.
Titluri în 5 țări (doi jucători)
Robinho (Brazilia): campion în Turcia, China, Italia, Spania, Brazilia
Kezman (Serbia): Belarus, Iugoslavia, Turcia, Anglia, Olanda
Titluri în 4 țări (39 jucători)
JUCĂTORI SUD-AMERICANI: Farfan (Peru): Olanda, Rusia, EAU, Peru; Vidal (Chile): Italia, Spania, Germania, Chile; Maxwell (Brazilia): Franța, Spania, Italia, Olanda; Tevez (Argentina): Argentina, Italia, Anglia, Brazilia; Rivaldo (Brazilia): Uzbekistan, Grecia, Spania, Brazilia; Mozer (Brazilia): Japonia, Portugalia, Franța, Brazilia; Cambiasso (Argentina): Grecia, Italia, Spania, Argentina; M. Diaz (Chile): Paraguay, Argentina, Elveția, Chile; J. Rodriguez (Columbia): Spania, Germania, Portugalia, Argentina; Alex (Brazilia): Franța, Anglia, Olanda, Brazilia; Deco (Brazilia): Brazilia, Anglia, Spania, Portugalia; Hulk (Brazilia): Brazilia, China, Rusia, Portugalia; L. Barrios (Paraguay): Brazilia, China, Germania, Chile; Lodeiro (Uruguay): SUA, Argentina, Olanda, Uruguay; Danilo (Brazilia): Italia, Anglia, Spania, Portugalia; Al. Sanchez (Chile): Italia, Spania, Argentina, Chile; Heinze (Argentina): Argentina, Franța, Spania, Anglia; S. Rosa (Brazilia): Thailanda, Coreea de Sud, SUA, Brazilia; Nelson Valdez (Paraguay): Paraguay, SUA, Grecia, Germania.
JUCĂTORI EUROPENI: Ibrahimovic (Suedia): Franța, Italia, Spania, Olanda; Robben (Olanda): Germania, Spania, Anglia, Olanda; Mandzukic (Croația): Italia, Qatar, Germania, Croația; Beckham (Anglia): Franța, SUA, Spania, Anglia; van Bommel (Olanda): Italia, Germania, Spania, Olanda; Jarosik (Cehia): Scoția, Anglia, Rusia, Cehia; Sneijder (Olanda): Turcia, Italia, Spania, Olanda; Prica (Suedia): Israel, Norvegia, Danemarca, Suedia; Pazin (Bosnia-Herțegovina): China, Ucraina, Bulgaria, Serbia; Vesovic (Muntenegru): Azerbaidjan, Polonia, Croația, Serbia; Scepovic (Serbia): Cipru, Ungaria, Grecia, Serbia; Weiss (Slovacia): Slovacia, Qatar, Grecia, Scoția; Tosic (Serbia): Kazahstan, Rusia, Anglia, Serbia; Vranjes (Bosnia-Herțegovina): Bangladesh, Bosnia-Herțegovina, Polonia, România; Lazovic (Serbia): Ungaria, Serbia, Rusia, Olanda; Vladavic (Bosnia-Herțegovina): Malta, Slovacia, Austria, Bosnia-Herțegovina; Sporar (Slovenia): Portugalia, Slovacia, Elveția, Slovenia; Vidovic (Muntenegru): Ungaria, Moldova, Cipru, Muntenegru; Holosko (Slovacia): Slovacia, Australia, Turcia, Cehia; Stoch (Slovacia): Cehia, EAU, Turcia, Olanda