Pe 9 iulie 2022, Supercupa CFR Cluj-Sepsi a însemnat primul meci oficial cu VAR în România. S-au împlinit acum, pe 9 septembrie, două luni de fotbal cu noul sistem. Iar subiectul, fierbinte încă de la început, devine tot mai controversat.
Avem nemulțumiri și nedumeriri din partea jucătorilor, antrenorilor și conducătorilor. Mirarea și întrebările spectatorilor. Reacții în media. Câteva comunicate aspre ale CCA și EAD, deținătorul drepturilor comerciale și tv ale Superligii.
Cele mai multe dintre acestea par că apără, în același timp, o bucată de adevăr și propriul interes. Numai că, ideal, adevărul n-ar trebui să aibă bucăți.
Astăzi, în mod cert nu vom afla adevărul.
Dar Playsport îți prezintă în exclusivitate prima poziție publică amplă, cu exemple și motive concrete venind din partea arbitrilor, despre episoadele aparent de neînțeles pe care toți le vedem. Exemple și motive care pot deveni explozive în contextul problematicii VAR, dacă vor fi confirmate!
În același timp, președintele Comisiei Centrale a Arbitrilor, Kyros Vassaras, a acceptat să iasă în față și să recunoască inclusiv erorile arbitrilor. În plus, răspunde la întrebările care ne macină fotbalul: Cum sunt evaluați, concret, arbitrii VAR? Cine poate îndeplini acest rol? Cât câștigă și câți arbitri ar renunța la poziția din teren pentru camera VAR?
Deși Vassaras e convins că lucrurile se vor îmbunătăți în privința VAR printr-un efort colectiv, al tuturor celor implicați, lista zonelor unde lucrurile “scârțâie” pare să fie atât de vastă încât e greu de crezut că vom “stinge VAR-ul” prea curând, ca temă de controversă.
Semnele mele de întrebare, din punct de vedere al arbitrilor, erau legate de mai multe zone. Spre exemplu, știind bine diferența dintre practica în meciuri amicale și implementarea în partide oficiale, cât de afectați vor fi arbitrii de acest pas? Cum vor trece peste anumite probleme tehnice de ultim moment? Cât de mult vor fi influențați de reacțiile din mass-media? În fiecare meci sunt anumite decizii la limită și am știut că va fi mai multă presiune pe ei. Dar majoritatea arbitrilor au dat dovadă de profesionalism și responsabilitate. Firește, au fost două-trei situații în care reacția din partea VAR a fost greșită.
În timpul acestui meci a fost o greșeală în principal din partea VAR. Nu contează că jucătorul care a atins mingea cu mâna și imediat a marcat a declarat că a controlat balonul cu pieptul. Din nefericire, a fost o greșeală din partea unuia dintre cei mai buni arbitri VAR în perioada de practică pe care îi avem (n. red – arbitrul VAR al partidei a fost Iulian Dima, arbitru AVAR a fost Vlad Bârlădeanu). Modul prin care el a încercat să identifice cea mai bună imagine referitoare la fază l-a direcționat spre o decizie greșită. Eroarea arbitrului nu a putut fi corectată.
A fost al doilea meci din sezon cu greșeli VAR. În acest caz, nimeni nu s-a plâns, dacă ați observat. Mingea a lovit brațul fundașului, dar cum acesta era chiar în spatele corpului și viteza a fost destul de mare, arbitrul nu a observat. Nici unghiul său nu era ideal pentru a observa. VAR a verificat și a confirmat decizia arbitrului, nefiind vorba de o greșeală evidentă și clară. Dar VAR a considerat în mod greșit că brațul se află într-o poziție firească, aproape de corp. Eu cred că a considerat greșit și că ar fi trebuit să solicite arbitrului să revadă faza pe monitor. Brațul se mișcă împreună cu piciorul pe direcția de venire a balonului iar jucătorul și-a asumat un risc prin poziția brațului, pe traseul spre poartă. Tot în acel meci, arbitrul și-a menținut corect decizia inițială, doar cartonaș galben pentru căpitanul U Cluj, la faza cealaltă la care faceți referire. Criteriile corecte au fost lipsa intensității și atitudinea jucătorului care faultează prin care încearcă să evite contactul până la capăt cu adversarul. Așadar, nu este o eroare.
Atât eu, cât și toți membrii CCA, facem tot posibilul pentru a pregăti săptămânal cât mai bine posibil arbitrii, cu cele mai bune instrumente de pregătire. Cred că în acest prim sezon, așa cum se întâmplă peste tot în lume, vom mai avea unele greșeli, dar ele vor fi evitate în viitorul apropiat. Nu avem nici cel mai ușor campionat din Europa! Până acum, am avut 16 intervenții VAR în 64 de meciuri. Dintre acestea 16, au fost 4 greșite.
Nu, cele 16 sunt doar intervenții VAR care au modificat decizia arbitrului! Pe lângă acestea 16, au fost 312 decizii corecte ale arbitrului, confirmate VAR! Incluzând, spre exemplu, 45 de ofsaiduri confirmate, dintre care 9 anulând goluri. Au fost 13 penalty-uri confirmate și alte 141 de faze în care nu a fost penalty.
Comparativ cu alte țări nu pot face o apreciere corectă, pentru că nu știu toate problemele specific din spatele erorilor. Mi-a părut foarte rău că nu se pot trasa linii 3D pentru ofsaid în mult mai multe meciuri decât m-aș fi acceptat. Oamenii trebuie să știe că nu arbitrii trasează liniile, nu pot ei să miște camerele, nu sunt tehnicieni care să sincronizeze și să înghețe în același moment imaginea pentru fiecare cameră. Ei solicită reluări operatorilor pentru un moment când trebuie trasată linia ofsaidului potrivit Legilor Jocului.
Am încercat, de la început, să pregătim un număr mare de arbitri astfel încât să fim flexibili și pregătiți pentru orice modificări ale calendarului competițional. Să ne putem adapta funcție de evaluarea perfomanțelor lor, dar și la disponibilitatea și neutralitatea arbitrilor funcție de echipele implicate în fiecare meci. În fiecare etapă, avem 48 de delegări, cu 24 de arbitri la centru, în rol de al patrulea oficial și arbitri VAR și alți 24 ca arbitri asistenți și asistenți VAR. Pentru acest început de sezon avem 26 arbitri VAR și 31 asistenți VAR. Un nou grup de 24 de arbitri a fost selectat și au început pregătirea din 6 septembrie. Misiunea noastră e să îi avem disponibili la jumătatea lui februarie 2023.
Primul criteriu e să ai certificarea pentru acest rol. Toți arbitrii trebuie să fi trecut testul din procotolul FIFA și IAAP, cu instructorii lor VAR principali. Sunt pregătiți să ia decizii atât pe teren, cât și în Camera Video Operațională. Arbitrii cu cele mai bune performanțe vor fi delegați aproape săptămânal, în diferite poziții.
Nu neapărat. Depinde de cât de pregătit e un arbitru pentru a oficia din fața unui ecran video. Îi trebuie o metodologie a acțiunilor lui pentru a ajunge la informația precisă. Doar viitorul, prin practica partidelor, ne va arăta care sunt cei mai buni: cu decizii de precizie și suficient de rapide pentru orice eveniment de pe teren. Sunt exemple UEFA sau FIFA cu arbitri care au performat la nivel VAR deși nu sunt arbitri din categoria Elite.
Misiunea e să ai cele mai bune decizii pe teren cu cât mai puține intervenții. De asta are nevoie fotbalul. Idealul, pentru mine, este să ai un arbitru care știe să obțină cel mai bun unghi pe teren, are curajul să anticipeze corect în fiecare fază și, în cazurile în care nu are cea mai bună perspectivă, o echipă foarte bună de arbitri VAR și asistenți VAR să îi ofere “parașuta” cu informații precise pentru ca el să ia decizia corectă pe teren. Cred că va trebui să pregătim și mai mulți profesioniști cu expertiză VAR pe viitor.
Pentru fiecare arbitru VAR există o evaluare a performanței. Se pleacă din nota 7, acesta e reperul. Funcție de acuratețea intervenției, crește sau scade de la 7. Și, firește, funcție de eveluare vin consecințele adaptate pentru următoarele delegări. Ești bun și iei decizii corecte, ești delegat iar. Cei mai buni sunt delegați tot mai des.
Avem profesioniști cu caracter în toate categoriile de arbitri. Iar un lucru cu care mă mândresc este ingritatea lor. Implementarea VAR are nevoie de acest fel de oameni. Când ei știu că au libertatea de a lucra, am simțit că își doresc să ajute fotbalul din rolul lor VAR. Sunt mulțumiți pentru că pot sprijini corectitudinea deciziilor de pe teren, care anterior nu puteau fi corectate. Avem arbitri care iubesc fotbalul și asta e foarte important. Sunt bucuros că marea majoritate s-au adaptat imediat la instrucțiunile și regulile pe care le prezentăm în întâlnirile unde analizăm toate situațiile.
Nu, cu siguranță nu. Toți vor să fie pe teren, să aibă un contact direct cu jocul.
Procentul de remunerație pentru fiecare rol, la un meci, este aproape același cu cel pe care îl regăsim în celelalte țări europene. Iar valoarea financiară este aproape de media europeană.
Din punctul meu de vedere, fotbaliștii au avut o atitudine foarte pozitivă de la începutul sezonului. Arbitrii le explică ce se verifică în camera VAR, de ce există o întârziere sau urmează o întârziere. Sunt mulțumit cu reacția marii majorități a fotbaliștilor față de dificultățile implementării VAR în România, cei mai mulți le-au abordat cu răbdare și înțelegere. Ce nu pot să înțeleagă ei sunt întârzierile cauzate de problemele tehnice, dar au dreptate pentru că nu știu exact că acesta este motivul.
Cei mai mulți antrenori înțeleg dificultățile. În unele meciuri, al patrulea oficial i-a informat că nu putem utiliza temporar liniile de ofsaid sau că monitorul nu poate furniza imaginea. Ei trebuie să știe când funcționează sau nu lucrurile legate de VAR. Și antrenorii trebuie să știe și că dificultățile se vor reduce de la săptămână la săptămână, în viitorul apropiat. Cât privește reacțiile lor la deciziile arbitrilor, îi înțeleg atunci când au dreptate și știu când vor să provoace indirect o evaluare VAR a deciziei din teren. Antrenorul trăiește cu aproape același puls ca jucătorii și arbitrii, uneori. Toți știm când comportamentul său vine din tensiunea partidei sau când e o strategie. Microbiștii, care mă bucur că sunt din ce în ce mai mulți în tribune în acest sezon, simt asta.
Hai să intrăm direct în miezul problemei, cu câteva exemple. Când toți suntem informați corect cu privire la protocolul VAR și analizăm faptele din fiecare fază, se va crea tot mai puțină agitație inutilă și vom avea tot mai puține declarații fără temei. Oamenii trebuie să știe că VAR intervine doar când e vorba de o greșeală clară și evidentă. VAR nu poate să intervină când sunt elemente prin care decizia arbitrului nu este complet greșită, în mod evident! Toți trebuie să învățăm din propriile greșeli și să nu le repetăm. Dar nu numai arbitrii!
Ei bine, toți am știut de la bun început ce avem, cum trebuie utilizat și care sunt așteptările noastre. Trebuie să înțelegem că trebuie să găsim cele mai bune soluții ca să învățăm din practică și să ne îmbunătățim pentru cel mai bun rezultat posibil. Avem 7 camere normale conectate plus o conexiune de la transmisiunea TV. Arbitrii VAR utilizează toate unghiurile disponibile pentru a lua decizia finală pe care o comunică arbitrului, dar nu avem posibilitatea de a utiliza mai multe camere, ca în alte competiții din Europa.
Avem o cameră “slow motion”, dar nu avem o cameră “super slow motion” de înaltă calitate. Pentru una ca asta, trebuie să utilizăm conexiune de la alte 2 camere. Mai departe, CCA a solicitat un set-up în care 2 camere poziționate în diagonală să poată monitoriza liniile verticale ale careului. Care să acopere fazele care se petrec înăuntrul sau în afara careului, anumite faze legate de linia porții, să ofere un unghi mai bun pentru fazele din careu, unghi pe care arbitrul din teren nu e ușor să îl aibă. Compania care se ocupă de transmisiune este cea care alege set-up-ul și, în cazul acesta, a decis altceva: să acopere doar de deasupra și din spatele porții. Și mai sunt și altele…
Liniile de ofsaid care “sar” și soft-ul încet, reluarea optimă nu ajunge la spectatori…
Cel puțin până acum, a fost o problemă la stadionul din Mioveni, cu utilizarea sistemului liniilor de ofsaid. A mai fost o situație când o cameră a fost alocată într-o poziție din care nu putea fi utilizată pentru analiza ofsaidului. Când VAR a încercat să identifice pozițiile de ofasid ale jucătorilor, liniile au “sărit” efectiv și a durat mult timp până să se remedieze pentru un rezultat corect. Avem situații în anumite meciuri unde VAR a solicitat ca reluarea cea mai bună să fie disponibilă în transmisiunea TV dar, din păcate, oamenii nu au putut fi ajutați să înțeleagă motivele deciziei de arbitraj, imaginea nu a fost transferată spre transmisiunea TV. În timp, și staff-ul TV va ajuta mai rapid pentru informarea publicului. Se pierde timp și atunci când operatorul de reluări încearcă să găsească punctul de contact, pentru că frame-urile pe secundă ale camerelor variază.
Nu, nu mă plâng, doar evidențiez cât de multe și diferite situații problematice există! Eu înțeleg toate situațiile legate de utilizarea sistemului în premieră, cu care ne confruntăm și cu care ne vom mai confrunta. Dar trebuie să se știe că arbitrii au nevoie de informația precisă trecând prin atât de multe probleme tehnice. Au nevoie de ea pentru a judeca și trebuie să treacă prin toate, nu e vorba că nu se pot decide ei! Știm toți că soft-ul pentru ofsaid pe care îl utilizăm nu e cel mai rapid de pe piață, dar operatorii de reluări încearcă prin practica lor continuă să îmbunătățească situația.
E prea devreme pentru o apreciere generală asupra situației. FIFA și UEFA spun că “a crescut copilul” după câțiva ani de la implementare. Avem nevoie de timp pentru a învăța din utilizarea sistemului. Avem câteva probleme tehnice când e imposibil să tragem liniile, să beneficiem de un set-up al camerelor pentru cele mai bune unghiuri pe toate stadioanele. Din punct de vedere al arbitrajului, precizia e mai importantă acum decât viteza. Iar responsabilitatea noastră e să continuăm să pregătim arbitrii pentru a avea aceeași linie de arbitraj pe teren și la nivelul intervențiilor VAR, pe cât posibil în toate meciurile. În nicio țară nu a fost ușor la început iar în multe e încă un proces în desfășurare.