EXCLUSIV. Drama lui Florin Andone povestită chiar de el într-o confesiune emoționantă: „Am trecut prin tot infernul unui fotbalist, dar am învins!”

Claudia Balan 20.08.2021, 10:46
EXCLUSIV. Drama lui Florin Andone povestită chiar de el într-o confesiune emoționantă: „Am trecut prin tot infernul unui fotbalist, dar am învins!”

După seria groaznică de accidentări din toamna lui 2019 și vara lui 2020, Florin Andone oferă în exclusivitate pentru Playsport primul interviu după revenirea pe gazon. O mărturie despre suferință, luptă și victoria revenirii, bucuria de a fi tată și sentimentul unic pentru el de a reprezenta România.

Florin, atacantul acela care hărțuiește permanent defensivele, pitbull întărit de o foame de fotbal. Românul plecat de mic în Spania, încoronat de disciplina muncii și serios ca un soldat care parcă în fiecare fază trebuie să-și salveze orașul printr-o misiune cumplită.

Florin Andone a sosit cu speranțe mari la Galatasaray, împrumutat de Brighton, și a fost primit cu afecțiune. Dar totul s-a întunecat iute. Pe 9 noiembrie 2019, accidentare în minutul 9, cu Gaziantep. Leziune a ligamentului la genunchiul drept. Era și convocat de Contra pentru meciurile cu Suedia și Spania…

Revine în martie 2020, după aproape 4 luni de pauză. Joacă abia un sfert de oră pentru că pandemia oprește fotbalul. Pe 14 iunie 2020, revine. După 20 de minute de joc pentru Florin, accidentare. Iar ligamentul. Iar genunchiul. De data asta și mai grav. Iese pe targă, plângând.

Pe 9 aprilie 2021, e titular în meciul echipei secunde a lui Brighton. După după aproape 10 luni de pauză. Dar rezistă numai 13 minute în teren.

Ania, adică Dumnezeu l-a binecuvântat

O singură bucurie, dar uriașă, din partea de lume a lui Florin Andone unde nu e fotbal. Devine tată. Columbianca Yolanda o naște pe Ania. Numele ei înseamnă “Dumnezeu m-a binecuvântat”. În partea de lume care contează cel mai mult, Florin e fericit.

Și parcă din soarele răsărit acasă se întregesc și cioburile răzlețe din fotbal.

Pe 24 iulie, primele 45 de minute înapoi pe teren. Amicalul lui Brighton cu Glasgow Rangers. O gură de aer și laudele colegului său Danny Welbeck, internaționalul englez fost la Man U și Arsenal. Apoi a fost în lot, dar pe bancă, și la primul meci al lui Brighton din Premier League. E pe lista preliminară a stranierilor lui Rădoi pentru meciurile naționalei din septembrie.

Printre gânguritul fetiței și scrâșnetul dinților din recuperare, începe să se audă iar tribunele. Și se simte parcă adrenalina golului…

8 luni, zi de zi cu preparatorul: “Abia acum sunt bine!”

Florin, înainte de toate, cum ești acum din punct de vedere fizic, cum a evoluat recuperarea?

Abia acum pot să spun că sunt bine! Chiar bine! Pentru că pot să mă pregătesc zi de zi, am participat la absolut fiecare antrenament la Brighton. Nu am vreun program special pe care să îl urmez în prezent, mă duc zilnic la sală ca să mă mențin într-o formă cât mai bună și atât. Eu am trecut prin tot ce poate însemna infernul unui fotbalist, dar am învins!

Cum te reintegrezi pe teren, cum ai trăit revenirea?

La început, totul mi s-a părut diferit. Știu că cel mai important pentru mine acum e să adun minute în teren, să ajung iar la capacitate 100% și din punct de vedere al randamentului. Genunchiul e bine. O să fie un sezon bun, sunt sigur de asta!

Care au fost cele mai importante repere mentale în această perioadă extrem de grea și cum au contribuit la revenirea ta?

Familia, bineînțeles, înainte de toate. Apoi, m-a sprijinit mult și preparatorul fizic. Gândește-te că am lucrat vreo 8 luni, zi de zi, împreună!
În câte nopți ți s-a întâmplat, în această perioadă, să visezi că joci și că dai gol?

Dincolo de nopți, nu a exista o zi în care să nu mă gândesc la asta… Îmi e tare dor de gol! Și vreau să revin cât mai rapid cu putință cel puțin la nivelul cu care am obișnuit fanii de la club și de la națională.

Oriunde, doar fotbal. Și încrederea în Cicâldău

Ai ambiția de a demonstra în Premier League, te gândești la o revenire în fotbalul spaniol care te-a consacrat sau ești deschis la orice provocări din punct de vedere al destinațiilor?

Îți spun sincer, tot ce îmi pot dori acum este un an fără accidentări. Asta îmi doresc după tot ce am parcurs în ultima vreme. Iar dacă sunt sănătos, fie că rămân, fie că plec, indiferent de campionat, sigur o să pun în joc aceeași pasiune pe care am avut-o mereu.

Nu ai evoluat niciodată la seniori pentru un club din România. La final de carieră te-ai gândit că poate ar fi frumos să joci și acasă? Sau e prea departe gândul ăsta acum?

Sunt încă tânăr și recunosc faptul că nu m-am gândit la perspectiva asta, de a juca în România. Pentru că nu mă gândesc la anii de final, pe de o parte. Iar pe de altă parte pentru că în mod clar, sezoanele următoare, vreau să rămân în campionatele tari din Europa. Pe moment nu se pune problema. În viitorul îndepărtat, nu știu ce se poate întâmpla…

Cum crezi că se va adapta Alex Cicâldău la Galatasaray, acolo unde ai jucat tu ultima oară, și ce crezi că trebuie să facă pentru a se integra și a crește ca fotbalist?

Cred că va deveni un jucător foarte important la Galata! Alex a demonstrat deja că e la un nivel bun, a confirmat în ultima perioadă. Cred că și el e mulțumit de transfer, nu se pune problema să nu facă față rapid, 100% se va integra și mă bucur tare mult pentru el.

De ce nu e ușor să fii atacant pentru România

Cât de dor îți e de echipa națională și ce simți că îți lipsește cel mai mult?

Cu tot sufletul îmi e e dor! Sunt pe lista preliminară, poate ne vedem acum în septembrie la lot. Eu am trăit mereu cu sentimentul ăsta că reprezint o țară întreagă când vin acasă. De aceea nici nu aș putea să spun că îmi lipsește un detaliu anume. Îmi e dor de sentimentul de care îți spun, e un sentiment unic.

Încă suferim mult la postul de atacant. Alibec și Pușcaș au trecut ca și tine prin perioade de accidentări, Claudiu Keșeru va împlini 35 de ani și nu a jucat recent… De ce crezi că nu sunt prea multe variante pe acest post?

Păi nu sunt multe opțiuni la națională pentru că nu avem mulți atacanți la echipe mari. Apoi, să ne gândim câți atacanți și câți mijlocași sau fundași sunt într-o echipă. E bătălie mare să prinzi postul de titular sau de rezervă măcar, pentru un atacant, la o echipă mare. Să știi, eu am simțit pe pielea mea că nu e ușor deloc să joci atacant pentru România.

De ce?

Presiunea este foarte mare, simți că meci de meci trebuie să dai gol, într-un fel în care poate la club nu o simți, pentru că la club ai meci o dată pe săptămână, cel puțin. Când joci pentru România sunt câteva meciuri pe an. Chiar cred că poate mai puțină presiune pusă pe echipa națională ar putea ajuta ca jocul să arate mai bine. Când spun mai puțină presiune mă refer să accept realitatea așa cum este și să ne adaptăm așteptările mai realist.

Ce mesaj ai pentru suporterii tricolori?

Mesajul meu nu e format din cuvinte. E promisiunea pentru muncă și seriozitate. Pe teren.

Andone, tatăl și deja visul celui de-al doilea copil!

Povestește-mi cum este să fii tată! E diferit față de cum îți imaginai?

Aici îmi e greu să exprim în cuvinte ce trăiesc… Îți spun doar că deja îmi doresc al doilea copil!

În ce activități legate de copil ești cel mai implicat?

După fiecare antrenament fug acasă să stau cu fetița! Ania are doar 5 luni și abia acum începe să realizeze micile lucruri… Îi place enorm să stea în brațe, așa că îi fac toate mofturile și e nedezlipită din brațele mele! Mai ieșim la o plimbare prin parc. Tot timpul pe care îl petrec acasă încerc să îl dăruiesc Aniei și Yolandei.

Pe perioada valurilor intense din pandemie, când erai la Istanbul, îmi povesteai că seara mai apucai să te joci Call of Duty și FIFA. Acum, din postura de tată, ai spus adio? A pus “stăpânire” fetița pe tot timpul liber?

Foarte sincer… DA! Rar mai apuc să joc ceva! Sunt norocos pentru că Yolanda se ocupă aproape tot timpul de Ania și e o mamă extraordinară.

 Și-ar încuraja fetița în fotbal!

Dacă Ania o să își dorească, pe viitor, să joace fotbal, o vei susține în alegerea ei?

O voi susține aboslut orice va dori să facă, absolut orice! Cât timp ei o să-i placă ceva și o să facă acel lucru cu multă dăruire și dragoste, voi fi totdeauna în spatele ei să o susțin!

Dacă ne vom califica la Mondialul din 2022 și va fi să jucăm împotriva Columbiei, că am mai jucat și în 1994 și în 1998 la Mondiale împotriva ei, cum crezi că va fi atmosfera la tine în familie, având în vedere că Yolanda e din Columbia?

Sincer, cred că ar ține cu Columbia și cu…mine! Hahaha! Adică să joc eu bine și să câștige… Columbia! Ar fi o provocare foarte frumoasă, trebuie să recunosc.

Urmăriți Playsport.ro și pe

CLASAMENT PLAY-OFF SUPERLIGA
# Echipa M V E Î Gol. Pct.
1FCSB1052312:1149
2CFR 1907 Cluj1061319:1446
3Universitatea Craiova1061318:1444
4Farul Constanta1042419:2036
5Sepsi OSK Sfantu Gheorghe1033417:1734
6Rapid1011813:2232
CLASAMENT PLAY-OUT SUPERLIGA
# Echipa M V E Î Gol. Pct.
1Uta Arad952215:1137
2Oţelul961211:736
3AFC Hermannstadt942313:734
4Universitatea Cluj933312:1033
5Petrolul Ploiesti93248:1429
6Politehnica Iasi93157:827
7Dinamo Bucuresti924310:1225
8FC Botosani942311:1125
9FC Voluntari924311:1024
10U Craiova 194891358:1622