Ce se întâmplă, doctore?

Arbitrul român din zilele noastre nu vede. În general și în particular, nu vede bine. Duminică la prânz a fost un penalty “cât casa”, cum spun comentatorii, pentru Chindia, în meciul cu FC Botoșani, la 0-0. Daniel Florea a fost trântit în careu de Dawa, fundașul oaspeților, și Bogdan Dumitrache, aflat, înțeleg, la abia al treilea meci condus în Liga 1, nu a văzut ceea ce au văzut, totuși, spectatorii, telespectatorii, comentatorii, ziariștii de presă scrisă și on- line, cei din audio-vizual, antrenorii și jucătorii de rezervă. Nu și domnul Dumitrache, nu și vreunul din cei din “brigada” sa. Din tot ce am scris până acum îmi place cuvântul “brigada”.

Peste doar trei-patru minute, Sila a înscris pentru Chindia, din ofsaid, foarte probabil.

Nici aici “brigada” nu a văzut bine, nici măcar asistentul, care era la șapte metri de fază, “extrem de bine plasat”, cum zic, de asemenea, comentatorii. Dacă nu s-a văzut, nu s-a văzut, ce vreți! ( în timp ce scriu, îl ascult pe Emil Grădinescu comentând impecabil CFR-Rapid, și amintind ce a mai făcut în carieră arbitrul derby-ului vișiniu, Barbu, de loc din Făgăraș, de pildă la meciul FCSB-UTA, sau alt arbitru, Urzică, la Mioveni cu CFR, e clar că nu mai avem nervi să vedem un meci fără să ne pregătim sufletește de ceea ce poate fi mai greu vizibil de “brigadă”, oricare ar fi ea, oriunde ar fi ea…).

Avem arbitraje proaste, e limpede. De fapt, nu slabe, proaste. Nu neinspirate. Avem arbitraje, de foarte multe ori, de neînțeles, de neprivit, de necrezut. De câțiva ani se întâmplă acest fenomen, devenit acut și cu consecințe din ce în ce mai grele.

Nu am mai scris de ceva vreme pe tema arbitrajelor din fotbalul românesc, încercând să procedez și eu ca arbitrul român. Să nu văd, să nu înțeleg, să nu știu. Să treacă timpul și meciul să se termine, urmând ca eu să pot scrie “la compensație”, să le pot spune cititorilor mei că nu a fost ziua lor de data asta, dar că, data viitoare, să stea pe aproape, s-ar putea să fie.

Conspirație anti Dinamo? Nicolescu scoate cărțile pe masă: „Cineva dorește să ne ia toate șansele”

Dan Șucu: „O să zici că nu sunt sănătos cu capul!”. Verdictul patronului de la…

Ierarhiile devin altele, antrenori își pierd locul de muncă, în tribune se concep scenarii, totul se întâmplă pentru că urmașii lui Rainea, Porumboiu și Crăciunescu nu sunt în realitate urmașii acestora, deși poartă același echipament. E adevărat că nici Niță nu e Lung sau Iordache, nici Cicâldău nu e Gică Popescu. (Hagi, Balaci și Dobrin nu pot face obiectul nici unei comparații). Sunt alte zile, alte trepte, pe care, de la un timp, doar se coboară. Nu există la arbitrul român de azi repere, sau nu se văd. E mai simplu pentru ei să se găsească în varianta a doua. El să le aibă, noi să nu le vedem. Așa cum nu văd ce e de văzut pe teren, nu văd nici vreo obligație de a continua, prin muncă, în primul rând prin muncă, performanțele celor mari dinaintea lor. Până și Hațegan sau Kovacs, premianții, cu adevărat cei mai buni ai acestor vremuri, nu au realizările, nici pe departe, ale celor amintiți în ideea de a demonstra că, odinioară, s-a ajuns până sus de tot.
Sunt absolut convins că arbitrul român de azi nu face și nu este implicat în jocuri, cum se zice. Nu, el doar nu poate, ori nu are talent, ori, dacă are o brumă de talent, nu are pregătire fizică așa cum trebuie să aibă, ori nu a învățat și nu știe, ori nu vede, pur și simplu nu e în stare să observe ceea ce, bizar lucru, ceilalți văd.

Iar asta nu ține, lipsa asta de performanță, nici de tragerea la sorți care ne dă Germania în grupă, despre cum nu are destin echipa națională, nici de adaptarea la exigențele de la Ajax Amsterdam sau Cagliari, precum în cazul fotbalistului român care vrea, dar care, are atât de mult de tras, pentru că acolo e altă valoare, altă clasă, alt adversar, o cu totul altă concurență.

De fapt, arbitrul român de azi, cu foarte puține excepții, nu are alt adversar decât pe el însuși. El intră și nu vede bine. Păstrați această explicație.

Altfel, cel mai bun dintre toți, arădeanul Ovidiu Hațegan, medic la bază, a fost desemnat să arbitreze unul dintre marile meciuri ale Ligii Campionilor, prima manșă a optimilor dintre Atletico și Manchester United, miercuri noapte, la Madrid. Una din ultimele apariții în competiție din partea celui care o domină la toate capitolele, Cristiano Ronaldo. Iar doctorul nostru va fi acolo! Nu e deloc puțin lucru, ba dimpotrivă.

Oraşul în care nu ai voie să te naşti. Este chiar în Europa

Incredibil! Cum poate să arate Sandra Izbașa la 11 ani după ce s-a retras din...

Va fi un meci greu de dus, o confruntare enormă. Doctorul nostru, cel mai bun, totuși, al ultimilor ani, va trebui să împartă dreptatea, iar apoi să vină acasă să le spună ce se mai întâmplă prin lumea mare și celor care nu văd prea bine. Poate măcar ascultă!