EXCLUSIV. Două construcții cu o istorie bogată în spate, Arenele BNR și stadionul Cotroceni, nu mai pot fi folosite niciodată! Ce explicații au oferit Banca Națională și MTS
Arenele BNR și stadionul de fotbal din Cotroceni se află într-o stare deplorabilă, iar situația juridică a complexului este extrem de complicată. Playsport.ro vă prezintă ultimele informații cu privire la baza sportivă din centrul Bucureștiului.
În inima Bucureștiului există un complex de cinci stele, dar niciun club sportiv nu poate intra acolo. Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) nu mai poate acorda avize pentru baza din Cotroceni, iar Banca Națională a României nu poate renova nimic. Playsport.ro vă prezintă situația la zi.
Valoarea Arenelor BNR și a stadionului Cotroceni: 33 milioane de euro
Banca Națională a României a făcut o evaluarea a bazei sportive, iar întregul complexul ar valora 33 de milioane de euro. Problema este că baza nu mai poate găzdui competiții de top pentru că nu a mai primit avizele ISU. Așadar, dacă cineva ar plăti 33 de milioane de euro pentru a prelua baza, ar trebui automat să investească o altă sumă uriașă în renovarea spațiului.
BNR nu poate renova baza sportivă din cauza legislației europene. În 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, Banca Națională a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale. Legislația nu-i permite să investească în alte domenii, astfel că BNR trebuie să se limiteze la menținerea stabilității financiare.
Mai mult decât atât, BNR nu poate dona baza. Legislația europeană nu-i permite acest lucru.
Scurt istoric al complexului
Conform actelor oficiale, BNR a obținut acest teren pe care se află baza în anul 1946, după ce a plătit 1 miliard de lei și a dat la schimb o porțiune de 65 de hectare, din Pădurea Tunari. Banca a obținut terenul de la Societatea de dare la Semn București, societate înființată de Alexandru Ioan Cuza în 1982.
Ulterior, BNR a pierdut terenul din Str. Dr. Staicovici în timpul regimului comunist. Partidul a luat baza și a decis să o folosească pentru tenis. În 1972, arena centrală a fost modernizată pentru a găzdui finala Cupei Davis, România – SUA. Ion Țiriac a spus în repetate rânduri că dictatorul Nicolae Ceaușescu a mărit în șapte zile capacitatea arenei de la 2.500 la 6.500, pentru ca finala să se dispute la București.
Echipa SUA a învins România în finala disputată la Clubul Sportiv Progresul, scor 3-2. Ilie Năstase și Ion Țiriac făceau parte din echipa României la acel moment.
BNR a explicat situația bazei din Cotroceni
După 1990, conducerea BNR și-a propus să recupereze proprietățile înstrăinate fără acte în timpul lui Nicolae Ceaușescu. Ministerul Tineretului și Sportului a acceptat situația și a cedat întreaga suprafață în iulie 1991, pentru că BNR era considerată proprietarul de drept. Banca a plătit 233.000 de dolari la acel moment pentru a recupera baza sportivă din Cotroceni.
Playsport.ro a luat legătura cu purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale, Dan Suciu, care a explicat de ce superba bază sportivă a rămas blocată în timp:
Arena mare de tenis nu are aviz ISU, trebuie demolată și reconstruită de la zero. Noi suntem dispuși să cedăm baza, am discutat cu multe ministere până acum. Baza a fost evaluată la 33 de milioane de euro, iar această sumă cuprinde tot ce se află acolo. S-a discutat la un moment dat să cedăm baza și să primim la schimb niște clădiri din țară, unde avem sucursale.
Pe lângă faptul că arena centrală ar trebui reconstruită, ISU nu mai permite acum accesul a mai mult de 2000 de persoane în bază. Nici la tenis, nici pe stadionul de fotbal. Nu există suficiente căi de acces, nu există suficient spațiu pentru pompieri, etc. Deci dacă arena de tenis ar fi demolată, ar trebui construită una mai mică.
„Nu o să plătească nimeni 33 de milioane ca să nu folosească baza”
33 de milioane de euro reprezintă o sumă foarte mare. Până la urmă statul ar trebui să plătească această sumă tot către stat, pentru că și Banca Națională este parte a statului. Mai mult decât atât, baza ar trebui intreținută permanent. Ar fi niște costuri destul de ridicate. Noi îngrijim acum restul terenurilor de tenis, acestea sunt funcționale. Colaborăm în continuare cu Federația Română de Tenis. Simona Halep a venit recent și s-a antrenat în bază.
Noi nu putem dona baza pentru că nu ne permite Banca Centrală Europeană. S-ar considera ajutor de stat și am intra în alte probleme de natură juridică. Nici nu putem să modernizăm baza, pentru că nu ne permite statutul. Marea problemă este ce se întâmplă cu baza după ce o preia cineva. Nu o să plătească nimeni 33 de milioane de euro ca să nu o folosească.
Această sumă de 33 de milioane de euro nu reprezintă un preț fix. Este valoarea la care a fost evaluată întreaga bază”, a spus Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, pentru Playsport.ro.
Actele arată că Banca Națională este unicul proprietar al terenului din 1946 până astăzi.
- Arena centrală de tenis are o capacitate de 5.000 de locuri.
- Stadionul de fotbal cuprinde 14.542 de locuri, iar recent a mai găzduit doar meciuri de oină.
Ce spune MTS despre situația Arenelor BNR
Ministerul Tineretului și Sportului a încercat în repetate rânduri să obțină baza sportivă, dar fără succes. Playsport.ro a solicitat un punct de vedere din partea MTS cu privire la situația Arenelor BNR și a stadionului Cotroceni. Iată cum arată explicația oferită de secretarul general Nicoleta Hancia:
În anul 1991 Ministerul Tineretului și Sportului și Banca Națională a României au semnat un Protocol prin care s-a realizat trecerea C.S. Progresul București în subordinea B.N.R, pentru a se retroceda imobilul către proprietarul de drept.
Astfel, conform legislației în vigoare Ministerul Sportului nu poate prelua în administrare aceste imobile decât cu justă despăgubire, iar suma pe care ar trebui să o plătească ministerul, ca despăgubire către B.N.R pentru preluarea în administrare a Bazei sportive Arenele BNR, fiind de aproximativ 33 milioane de euro, aceasta neputând fi suportată din bugetul ministerului
Pentru a găsit o rezolvare a situației în anul 2017 Banca Națională a României a promovat un proiect de lege privind schimbul de imobile între Statul Român și Banca Națională a României, acesta fiind în prezent depus în Parlamentul României”, se arată în răspunsul oferit de MTS pentru Playsport.ro.
Ce discuții au existat între BNR și MTS
În trecut au existat întâlniri la Parlament între reprezentanții MTS și oficialii BNR. Ministerul Sportului nu își permite să achite o asemenea sumă, circa 33 de milioane de euro, mai ales că baza trebuie renovată urgent.
BNR a mai făcut o propunere către MTS în urmă cu câțiva ani, a solicitat două imobile din centrul Capitalei, la schimb pentru arena centrală și încă cinci terenuri de tenis din cadrul bazei sportive. Această târguială nu a avut succes.
Arena Centrală de tenis se află într-o stare jalnică și nu mai poate fi folosită. Stadionul a rămas fără autorizație de funcționare în anul 2016. Chiar dacă BNR și MTS ar ajunge la un acord pentru a redeschide baza, statul ar fi nevoit să investească sume importante pentru renovarea facilităților.
O situație similară există și la stadionul de fotbal, care nu ar putea găzdui mai mult de 2000 de spectatori, având în vedere ce norme de siguranță există acum.
Cu alte cuvinte, situația bazei sportive din Cotroceni este simplă. În forma actuală nu mai poate găzdui competiții importante, Celelalte terenuri de tenis rămân funcționale și pot fi închiriate, cu acordul BNR. Dacă cineva va dori vreodată să readucă întreaga bază în circuit, vechile arene de tenis și fotbal vor trebui demolate și înlocuite cu unele mai cochete, adecvate zonei.