Au trecut 9 ani de la pronunțarea sentinței în „Dosarul Transferurilor”. Cel mai mare caz de corupție din istoria fotbalului românesc a trimis opt oameni celebri din „sportul rege” în spatele gratiilor.
Pe 4 martie 2014, cu o zi înaintea alegerilor pentru postul de președinte al FRF, fotbalul românesc era zguduit de condamnarea a opt oameni de fotbal la închisoare.
Pentru un prejudiciu total de peste 20 de milioane de euro, opt oameni din fotbal au fost condamnați la un total de peste 34 de ani de închisoare. Printre cei trimiși după gratii se numărau frații-impresari Ioan și Victor Becali, managerul general al FCSB, Mihai Stoica, fostul vice-prim-ministru al României, George Copos ori fostul component al generației de aur, Gheorge Popescu. În total opt persoane, toate cu renume în sportul rege, au ajuns după gratii.
Procurorii au cercetat mai multe transferuri efectuate de cei acuzați până în 2008. Aceștia au fost acuzați că au ascuns ori modificat fictiv taxele de transfer, astfel încât să plătească taxe mai mici. Statul a fost prejudiciat astfel cu peste 20 de milioane de euro.
Chiar și așa, în prima instanță, toți cei opt condamnați au fost achitați. Decizia, oarecum surprinzătoare, a fost cauzată o mită de 200.000 de euro, dintre care un „dar” de 10 mii de euro pe care Cristi Borcea i l-ar fi făcut judecătoarei acelui caz.
DNA a depus recurs, iar Curtea de Apel București a dictat, după peste 55 de înfățișări, sentințele.
Procurorii au cerut pedepse pentru șapte din cei opt inculpați. Singurul care a fost „iertat” de procurori a fost Mihai Stoica, deoarece cu puțin înainte de ziua pronunțării sentinței a intrat în vigoare noul cod penal. Conform acestuia, infracțiunile pe care a fost condamnat Mihai Stoica s-au prescris, nefiind incluse în noua „lege”. Judecătorii Curții de Apel nu au ținut cont de asta, condamnându-l la închisoare cu executare. „Meme” a acuzat atunci că judecătorii au primit ordine pentru condamnarea lui. Procurorii au cerut atunci pedepse cu suspendare pentru unii dintre condamnați, acesta fiind un alt aspect de care judecătorii nu au ținut cont.
Dintre condamnați, doar unul și-a executat pedeapsa în „întregime”. Victor Becali a fost eliberat după 4 ani și 7 luni, cu o lună mai devreme. În rest, toți ceilalți au ieșit mult mai devreme din spatele gratiilor.
Cel mai puțin a stat George Copos, fostul patron de la Rapid, eliberat după doar 13 luni, urmat de Jean Pădureanu, care a părăsit porțile închisorii după doar un an și trei luni de închisoare.
Sub doi ani de detenție au executat și Mihai Stoica, Gigi Nețoiu ori Gheorghe Popescu.
În total, s-au executat, în total, aproape 19 ani de închisoare, în acest dosar. Adică aproape jumătate din totalul condamnărilor.
Ioan Becali a primit o pedeapsă de 6 ani şi 4 luni de închisoare cu executare. A executat 2 ani şi 6 luni
Cristi Borcea a primit o pedeapsă de 6 ani şi 4 luni de închisoare cu executare. A executat 4 ani şi 4 luni.
Victor Becali a primit o pedeapsă de 4 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. A executat 4 ani şi 7 luni.
George Copos a primit o pedeapsă de 3 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. A executat un an şi o lună.
Mihai Stoica a primit o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, pentru înşelăciune. A executat un an şi 11 luni.
Jean Pădureanu a primit o pedeapsă de 3 ani si 4 luni de închisoare cu executare. A executat un an şi 3 luni.
Gigi Neţoiu a primit o pedeapsă de 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare. A executat un an şi 9 luni.
Gică Popescu a primit o pedeapsă de 3 ani, o lună şi 10 zile de închisoare cu executare. A executat un an şi 8 luni.
Doi condamnați nu „s-a cumințit”. Frații Becali au revenit după gratii, la câteva luni după eliberare, pentru că ar fi mituit judecătoarea ce i-a achitat pe toți, în primă instanță, Geanina Terceanu.
În același dosar, Cristian Borcea a fost achitat. Acesta s-a întâlnit cu ea într-un local din nordul capitalei și i-a pus 10.000 de euro în geantă. El s-a scuzat, spunând că credea că cei doi vor avea o relație, acesta fiind doar un dar. Judecătorii ÎCCJ au fost de acord cu această opinie.
În schimb, frații Becali au revenit în spatele gratiilor, în 2018, la doar câteva luni de la eliberare: Victor a primit cinci ani și opt luni de închisoare, iar Ioan șapte ani și patru luni. Cei doi au fost acuzați că i-au dat aproximativ 200.000 de euro Geaninei Terceanu.
Nu au stat mult închiși: Ioan Becali doar două luni și jumătate, iar Victor opt luni.
În schimb, judecătoarea Geanina Terceanu a fost condamnată la șapte ani de închisoare, fiind eliberată în urmă cu un an.
”Terceanu ar fi primit, în intervalul aprilie 2009 – mai 2012, o sumă totală de 195.000 euro, din care 185.000 euro de la Ioan si Victor Becali, iar 10.000 euro de la Cristian Borcea. Din banii primiți, magistratul a folosit 56.000 de euro pentru cumpărarea unei locuințe”, se arată în motivarea instanței, din 2018.
După gratii, cei opt au fost așteptați de un alt nume mare din fotbalul românesc. Cu un an mai devreme, Gigi Becali era trimis în spatele gratiilor, după ce a fost condamnat în două dosare: cel legat de schimbul de terenuri cu MApN, respectiv cel legat de sechestrea celor ce i-au furat mașina.
Tot închisoare a făcut și Marian Iancu. Fostul patron de la Poli Timișoara a primit o sentință de 14 ani de închisoare cu executare, din care a executat aproape nouă.
Cândva cel mai bogat român, Ioan Niculae, fost patron de la Astra Giurgiu, a ajuns și el în spatele gratiilor, având mai multe condamnări.
În 2025, Cornel Penescu, fost patron la FC Argeș, primea 5 ani de închisoare în dosarul „Mită pentru arbitri”. Ulterior, pedeapsa i-a fost completată de alți trei ani, proveniți din alt dosar.
Alți patroni ori foști patroni de fotbal ce au făcut închisoare sunt Dan Adamescu (Oțelul Galați), Dinel Staicu (Universitatea Craiova), Adrian Mititelu (FC U. Craiova) sau Alin Simota (Jiul Petroșani).
Ceva mai recent, a ajuns în spatele gratiilor, dar doar pentru o zi, fiind arestat, fostul selecționer al României, Victor Pițurcă. La o zi distanță, și fiul său a fost condamnat.
Decizia Curții de Apel București a avut efecte și la nivelul FRF. Cu doar o zi înaintea alegerilor pentru postul de Președinte al FRF, a fost dată această sentință.
Mircea Sandu a anunțat că nu va mai candida pentru un nou mandat, astfel că urma o luptă imprevizibilă pentru putere. Favoritul alegerilor era candidatul „generației de aur”, Gheorghe Popescu. Acesta era susținut de majoritatea electoratului. Sentință prin care el a fost trimis după gratii i-a blocat acestuia accesul către cea mai importantă funcție din sport.
De condamnarea lui a profitat Răzvan Burleanu. Acesta venea din minifotbal, acolo unde a avut o serie de rezultate remarcabile, în mandatul lui România fiind o super-putere mondială la acest sport. El chiar ocupase o funcție de conducere la nivel internațional.
Cel mai probabil, dacă nu ar fi fost condamnat, Gheorghe Popescu ar fi câștigat acele alegeri. El ar fi avut, cel mai probabil, o strategie diferită de cea a lui Burleanu. În inimile suporterilor ce l-au susținut atunci pe fostul căpitan de la FC Barcelona a rămas o întrebare: unde am fi fost acum dacă Gheorghe Popescu nu ar fi fost condamnat.